În era rețelelor sociale, influența nu mai vine de la politicieni sau vedete consacrate, ci de la oameni aparent obișnuiți, care au învățat să stăpânească algoritmii și să creeze povești virale. De la ce mâncăm la ce produse evităm, de la cine e „cool” la cine trebuie „anulat”, influencerii au devenit arbitrii moderni ai gustului – dar cât de reală e această putere?
O recenzie negativă și businessul se prăbușește?
Recent, cazul Pescobar – antreprenor român cu restaurante în Londra – a readus în atenție puterea periculoasă a recenziilor de tip „influencer attack”. Doi tiktokeri britanici au „desființat” kebabul cu caracatiță de la Taverna Racilor într-un clip de două minute care a făcut milioane de vizualizări. Ce a urmat? Un val de ironii, hate și controverse.
Dar realitatea din restaurant? Pescobar a postat imagini cu cozi și clienți mulțumiți. Deci unde e adevărul?
Cât valorează o opinie în era monetizării?
De multe ori, recenziile pozitive nu vin din entuziasm autentic, ci din colaborări plătite. Influencerii primesc mese gratuite, plicuri cu bani sau produse de lux pentru a vorbi frumos despre un brand. Iar cei care refuză să plătească sunt „penalizați” cu recenzii distructive. Asta nu mai e influență, e șantaj social.
Efectul asupra consumatorului: confuzie și manipulare
Un tânăr care vede o recenzie virală negativă e tentat să evite produsul sau locul, chiar dacă nu are o experiență personală. Practic, alegerile devin ale altora. De la haine „în trend” la restaurante „de cancel”, publicul se ghidează după ce dictează o minoritate vocală.
Dar cât de reprezentativă este acea voce? Și cine trage foloasele?
Influența ar trebui să informeze, nu să saboteze
Influența reală nu ar trebui să fie despre „hai să distrugem o afacere în două minute pentru vizualizări”, ci despre onestitate, testare autentică și asumare. Publicul începe să se trezească și să întrebe: Cine te plătește pentru ce spui?
Până atunci, ar fi bine să nu ne lăsăm gusturile dictate de algoritm, ci de propriile experiențe.