Mihai Leu, primul campion mondial la box profesionist din România, a pierdut cea mai grea luptă a vieții sale. Nu în ring, acolo unde nu a cunoscut înfrângerea, ci pe patul de spital, în fața unei boli nemiloase. Avea doar 56 de ani. În ultimele clipe, și-a păstrat calmul, luciditatea și, mai ales, demnitatea. A fost un om care a trăit și a învins cu fruntea sus, iar cei apropiați au simțit cât de greu îi era, chiar dacă nu se plângea.
„Se vedea că e rău…”
Declarația emoționantă a fostului său coleg și prieten, Titi Aur, spune totul despre starea gravă în care se afla Mihai Leu. Cu doar câteva săptămâni înainte să fie răpus, cei doi au discutat, iar campionul părea conștient de ceea ce urma. Nu a fost vorba despre teamă, ci despre acceptare. Nu despre resemnare, ci despre înțelepciunea unui om care și-a înțeles drumul.
Titi Aur a descris o întâlnire marcată de tăcere și priviri care spuneau mai mult decât cuvintele. „Se vedea că e rău”, a mărturisit acesta. Și totuși, Mihai Leu nu s-a plâns. Nu a cerut milă. A fost până la capăt acel luptător pe care românii îl admirau în ring și îl respectau în afara lui.
Soția lui, Anna Leu, i-a fost alături până la final
Anna, soția sa, a fost stânca de care s-a sprijinit în ultimii ani. A fost prezentă în toate momentele grele ale bolii, și a rămas lângă el până în ultima clipă. Într-un mesaj transmis celor apropiați, Anna a spus simplu și sfâșietor: „Îți va simți mereu prezența”. O frază care condensează durerea, recunoștința și iubirea unei vieți petrecute împreună.
Nu a pierdut nicio luptă. Doar s-a retras
Mihai Leu a fost un campion absolut – în box, în viață, în atitudine. A fost un model de eleganță și decență într-o epocă în care acestea sunt tot mai rare. Pentru cei care l-au cunoscut, Mihai nu a murit – doar s-a retras. Din zgomot, din agitație, din această lume. Dar va rămâne, pentru totdeauna, un simbol.
România pierde un campion. Dar câștigă o legendă.
About The Author
