La doar câteva luni după ce a fost reținut pentru trafic de droguri de mare risc, Alexandru Mihăilescu, cunoscut sub numele de Alex „Copil Bătrân” sau Alex Santiago, se confruntă cu noi provocări, însă de data aceasta într-un alt plan: el a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva ofițerilor de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Pitești, acuzându-i de abuz în serviciu. Mihăilescu, cunoscut și ca finul lui Adrian Mutu, susține că probele din dosarul său ar fi fost falsificate, fapt care a dus la arestarea sa și, ulterior, la trimiterea în judecată.
Alexandru Mihăilescu a fost arestat în martie 2024, cu puțin timp înainte de nunta sa, într-un caz de trafic de droguri care a zguduit lumea interlopă din Pitești. Polițiștii BCCO și procurorii DIICOT au reușit să adune probe aparent incriminatoare împotriva lui, inclusiv cantități de cocaină și comprimate de MDMA. Totuși, Mihăilescu nu s-a lăsat doborât și a ales să contraatace, susținând că ofițerii BCCO, responsabili de filajul său, ar fi manipulat probele împotriva sa.
În plângerea sa, interlopul susține că doi ofițeri de la BCCO Pitești, coordonați de un al treilea ofițer, ar fi folosit tehnică de supraveghere pentru a-l înregistra pe un colaborator cu identitate protejată, însă acesta ar fi prezentat polițiștilor droguri pe care susținea că le-ar fi cumpărat de la Mihăilescu. „Copil Bătrân” argumentează că aceste probe ar fi fost fabricate, iar colaboratorul lăsat nesupravegheat a avut posibilitatea de a manipula dovezile.
Un punct cheie al plângerii este legat de transcrierile discuțiilor înregistrate. Mihăilescu susține că ofițerii BCCO ar fi modificat conținutul transcrierilor pentru a-i atribui declarații care ar sugera implicarea sa în traficul de droguri. În documentul depus la DNA, interlopul oferă exemple concrete în care susține că anumite cuvinte au fost schimbate pentru a crea o imagine distorsionată a conversațiilor sale, dând astfel mai multă greutate acuzațiilor DIICOT.
„Discuția reală: (…)”, „Discuția transcrisă: (…)” sunt fragmente din plângerea sa, care indică cum ar fi fost denaturate cuvintele pentru a incrimina. De asemenea, Mihăilescu acuză faptul că discuțiile telefonice transcrise de un ofițer judiciar ar fi fost greșit atribuite lui, în ciuda faptului că vocea sa nu era prezentă în convorbiri.
Problemele cu legea nu sunt noi pentru Alexandru Mihăilescu. În 2019, acesta a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare după ce a fost prins în flagrant vânzând cocaină unor ofițeri sub acoperire. De atunci, Mihăilescu a rămas sub atentă monitorizare din partea autorităților, suspectat fiind de implicare în traficul de droguri în București, Pitești și Curtea de Argeș.
Cu toate acestea, Mihăilescu continuă să susțină că este victima unui complot orchestrate de autorități pentru a-l condamna pe baza unor probe falsificate. El speră ca plângerea depusă la DNA să dezvăluie presupusele nereguli și să îi ofere o șansă justă în instanță.
Cazul lui Alexandru Mihăilescu aduce în prim-plan o serie de întrebări complexe legate de integritatea proceselor de investigație în România. Dacă acuzațiile sale se vor dovedi a fi adevărate, acest lucru ar putea zgudui încrederea publicului în sistemul de justiție. Pe de altă parte, dacă se dovedește că plângerea sa este nefondată, acest caz ar putea fi un exemplu de tactică folosită de interlopi pentru a submina autoritatea legii.
