Sub presiunea unui deficit bugetar în creștere și a avertismentelor venite din partea Comisiei Europene, Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat cel mai ambițios și controversat pachet de măsuri fiscale din ultimul deceniu. Noile măsuri vizează atât mediul de afaceri, cât și populația, într-o încercare de a redresa finanțele publice și a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.
Scopul: un deficit sub control
În fața unui deficit bugetar care amenință să depășească 5% din PIB până la finalul anului, premierul Bolojan a anunțat un plan care să aducă aproximativ 93 de miliarde de lei la buget în 2026. Acesta include:
• Creșteri de taxe și impozite,
• Reducerea subvențiilor și a cheltuielilor aparatului de stat,
• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public.
Mediul de afaceri, în prima linie: noi taxe și majorări
Printre cele mai importante modificări fiscale se numără:
• Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, care urcă de la 2% la 4%. Această măsură este considerată riscantă de către economiști, având potențialul de a reduce creditarea și de a afecta dobânzile.
• Impozitul pe dividende va fi majorat de la 8% la 16%, afectând atât firmele, cât și investitorii individuali. Este o lovitură grea în special pentru antreprenorii mici și mijlocii, care considerau aceste sume o sursă de reinvestire.
• Taxe suplimentare pentru industria jocurilor de noroc, despre care Guvernul spune că au potențial semnificativ de colectare.
TVA și accize în creștere
Guvernul vizează, de asemenea, modificarea cotelor de TVA:
• Cota standard urcă de la 19% la 21%;
• Cota redusă de 9% va fi eliminată și înlocuită cu una de 11% pentru alimente și medicamente;
• Cota de 5% va fi eliminată complet.
Totodată, accizele pentru tutun, alcool, băuturi carbogazoase și carburanți vor fi majorate în două etape, începând cu toamna acestui an.
Cheltuielile bugetare intră la apă
Printre măsurile de reducere a cheltuielilor se numără:
• Tăierea sporurilor din administrație,
• Limitarea posturilor vacante la stat,
• Înghețarea angajărilor în anumite sectoare,
• Revizuirea subvențiilor și a bugetelor instituțiilor locale.
Reacții: între necesitate și îngrijorare
Organizațiile patronale și marile companii și-au exprimat deja îngrijorarea față de impactul acestor măsuri, avertizând asupra riscului de blocare a investițiilor și pierderii încrederii în mediul economic românesc.
Pe de altă parte, economiștii susțin că, în absența unor ajustări fiscale curajoase, România riscă sancțiuni europene și o retrogradare a ratingului de țară.
Pachetul fiscal propus de Guvernul Bolojan este, fără îndoială, o reformă radicală – poate necesară, dar dureroasă. În timp ce autoritățile susțin că este un rău necesar pentru salvarea echilibrului bugetar, opinia publică și mediul privat se tem că impactul negativ asupra consumului și investițiilor va fi resimțit mai devreme decât beneficiile promise.
Următoarele luni vor arăta dacă România poate traversa acest val fiscal cu echilibru sau dacă va intra într-o spirală de instabilitate economică și socială.
About The Author
