La conferința Working Romania 2025, desfășurată recent la București, tema centrală a fost una care a stârnit interes în rândul liderilor din business și educație: cum transformă Generația Z piața muncii din România și ce înseamnă asta pentru angajatori, universități și chiar pentru viitorul economiei.
Tinerii născuți între 1997 și 2012 — denumiți generic Gen Z — vin cu o viziune diferită față de generațiile anterioare: caută echilibru, scop, inovație și autenticitate. Pentru ei, munca nu este doar un mijloc de trai, ci o extensie a valorilor personale. Vor sens, vor flexibilitate și nu se tem să spună „nu” dacă nu se regăsesc într-un mediu profesional.
Ce schimbă Generația Z?
Specialiștii prezenți la conferință au subliniat că acest val de tineri redefinește:
• Structura programului de lucru – preferă joburile hibride sau full remote;
• Relația cu autoritatea – nu mai acceptă ierarhii rigide, ci caută colaborare;
• Beneficiile extrasalariale – pun accent pe sănătatea mintală, dezvoltarea personală și echilibrul viață-muncă;
• Instrumentele de lucru – sunt nativi digitali și se așteaptă ca totul să funcționeze la un click distanță.
„Nu mai putem vorbi despre ‘tineri care trebuie să se adapteze’. Acum companiile trebuie să se adapteze la ei dacă vor să-i păstreze”, a declarat un consultant HR prezent la eveniment.
Impactul asupra angajatorilor și educației
Tot mai multe firme din România își reformulează strategiile de recrutare și retenție: introduc programe de lucru flexibile, coaching, feedback continuu și chiar spații de relaxare în birouri. Startup-urile tech sunt cele mai rapide în a adopta aceste schimbări, dar și corporațiile încep să țină pasul.
Instituțiile de învățământ superior sunt și ele în fața unei provocări majore: cum pregătești studenții pentru joburi care încă nu există, dar pentru care competențele soft, creativitatea și adaptabilitatea sunt esențiale?
Ce își doresc tinerii români în 2025?
Potrivit datelor prezentate la conferință:
• 72% dintre tinerii Gen Z își doresc un loc de muncă flexibil;
• 65% consideră mai important scopul jobului decât salariul;
• peste 80% sunt dispuși să schimbe angajatorul dacă nu se simt valorizați.
În concluzie, Generația Z nu doar că schimbă piața muncii, ci o regenerează, provocând organizațiile să devină mai agile, mai umane și mai orientate spre viitor.
Dacă România vrea să își păstreze talentele, trebuie să asculte vocea noii generații – una care vrea să muncească altfel, dar nu mai puțin. Vrea să construiască, dar nu în orice condiții. Iar pentru companiile care înțeleg această mentalitate, viitorul ar putea ară
