Rezultatele exit-poll-ului realizat de SOCIOPOL la alegerile parlamentare din 2024 confirmă supremația Partidului Social Democrat (PSD), care a obținut 26% din voturile exprimate, situându-se pe primul loc. PSD este urmat de AUR (20%), iar pe locul al treilea se află PNL (15%).
Șapte partide intră în Parlament
Conform datelor furnizate de SOCIOPOL, șapte partide au reușit să treacă pragul electoral și să obțină mandate în noul Parlament:
• PSD – 26%
• AUR – 20%
• PNL – 15%
• USR – 14%
• SOS – 7%
• UDMR – 5%
• SENS – 5%
Singurul partid care nu a reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în Parlament este Partidul Oamenilor Tineri (POT), care a înregistrat 4% din voturi. Deși și-a arătat sprijinul pentru Călin Georgescu, acesta a negat orice legătură formală cu formațiunea politică.
Participare ridicată și competiție acerbă
Alegerile din 2024 au mobilizat peste 18 milioane de alegători, care au avut de ales dintre cei 8.000 de candidați propuși de 31 de partide și alianțe politice și 19 organizații ale minorităților naționale. Votul a avut loc în 18.968 de secții de votare din țară și 950 de secții în străinătate.
Printre cei mai numeroși candidați s-au aflat cei ai PSD, cu liste complete pentru toate cele 42 de circumscripții, totalizând 639 de persoane. Alte partide importante, precum SOS România, PNL, AUR și USR, au avut, de asemenea, liste extinse.
Analiza candidaților: Nouă generație în prim-plan
Un studiu realizat de Expert Forum evidențiază că:
• 71% din candidați sunt la prima lor participare într-un scrutin parlamentar.
• Cele mai multe nume noi se regăsesc pe listele SOS România (88%) și AUR (80%), urmate de USR (78%) și partidele tradiționale PSD și PNL (aproximativ 60%).
• Reprezentarea femeilor pe listele de candidați a crescut la 35%, față de 29,5% în 2020.
Perspective pentru noul Parlament
Rezultatele arată o configurație politică diversificată, cu PSD consolidându-și poziția dominantă, dar cu o opoziție puternică din partea AUR. Intrarea în Parlament a formațiunilor mai mici, precum SOS și SENS, sugerează o schimbare de paradigmă în preferințele alegătorilor, iar partidele tradiționale trebuie să își regândească strategiile.
Cu 331 de mandate la Camera Deputaților și 134 de mandate la Senat în joc, distribuția finală a locurilor în Legislativ va depinde de negocierile politice și de alocările proporționale.
Alegerile parlamentare din 2024 marchează o nouă etapă pentru politica românească, cu schimbări importante în ceea ce privește reprezentarea și preferințele alegătorilor. Rămâne de văzut cum vor reuși partidele să colaboreze pentru formarea unei majorități parlamentare stabile.
