Alimentele procesate au devenit o parte obișnuită a vieții cotidiene. În Statele Unite, de exemplu, se estimează că 73% din produsele alimentare sunt ultraprocesate. Aproape toate alimentele trec printr-un anumit nivel de procesare pentru conservare, însă alimentele ultraprocesate „gata de consum” au adesea un conținut scăzut de nutrienți și pot duce la un consum excesiv.
Mai multe studii de specialitate au asociat consumul de alimente ultraprocesate cu o serie de efecte negative asupra sănătății. Recent, un studiu arată că persoanele care consumă frecvent astfel de alimente prezintă un risc crescut de declin cognitiv. De asemenea, acestea sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, sindrom metabolic și obezitate.
O statistică îngrijorătoare arată că, între 2001 și 2018, procentul de calorii provenite din alimente ultraprocesate a crescut de la 53,5% la 57%, în timp ce consumul de alimente integrale a scăzut semnificativ. Astfel, studiile sugerează că un consum excesiv de alimente ultraprocesate poate fi periculos pentru sănătatea umană, având un impact negativ inclusiv asupra funcției cognitive, precum performanțe cognitive mai slabe, declin cognitiv și demență.
Sunt toate alimentele procesate dăunătoare?
Nu toate alimentele procesate sunt realizate la fel. Unele produse sunt procesate pentru a păstra aroma, textura și prospețimea. Totuși, alimentele ultraprocesate sunt de obicei gata de consum și au un conținut nutrițional foarte scăzut. Sistemul de clasificare NOVA împarte alimentele în patru categorii, în funcție de gradul de procesare:
• Alimente minim procesate: Semințe, fructe, ouă, lapte – alimente aproape neprocesate sau minim prelucrate.
• Ingrediente culinare procesate: Zahăr, sare, miere, uleiuri – obținute prin presare, macinare sau alte metode simple.
• Alimente procesate: Paine, brânză, conserve – realizate prin adăugarea de zahăr, ulei sau sare, incluzând fermentarea sau gătitul.
• Produse alimentare și băuturi ultraprocesate: Ciocolată, bomboane, înghețată, fast-food, băuturi carbogazoase – fabricate industrial și conțin adesea stabilizatori și conservanți.
Din această clasificare reiese că cele mai periculoase alimente sunt cele ultraprocesate, având un impact negativ asupra sănătății, inclusiv asupra funcției cognitive.
Alimentele ultraprocesate și sănătatea cognitivă
Declinul cognitiv este deseori primul semn al demenței, o afecțiune care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a lua decizii, având un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. Studiile au arătat că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este corelat cu o scădere a fluentei verbale și agravarea funcției cognitive, în special la persoanele în vârstă și la cele cu diabet zaharat de tip 2.
Cercetări recente susțin legătura între consumul de alimente puternic procesate și un risc crescut de declin cognitiv. Un studiu prospectiv, realizat între 2008 și 2017, a implicat 10.775 de participanți, cu vârste între 35 și 74 de ani. Rezultatele au arătat că, după aproximativ 8 ani, persoanele care consumau cel mai mult alimente ultraprocesate au înregistrat o rată de declin cognitiv cu 28% mai mare și o scădere a funcției executive cu 25% mai rapidă comparativ cu cei care consumau astfel de produse în cantități mai mici.
Chiar dacă nu se cunoaște încă dacă aportul de alimente ultraprocesate accelerează declinul la persoanele deja afectate, aceste constatări subliniază importanța unei alimentații sănătoase în menținerea funcției cognitive.
Efectele unei diete sănătoase asupra cogniției
Numeroase studii arată că o dietă echilibrată este asociată cu un volum cerebral mai mare și cu un risc mai mic de declin cognitiv. Dieta MIND, care combină principiile dietei mediteraneene și ale dietei DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), s-a dovedit a fi eficientă în încetinirea declinului cognitiv. Aceasta include alimente precum cereale integrale, legume, nuci, fructe de pădure, carne de pasăre, pește și ulei de măsline, oferind o nutriție adecvată pentru protejarea sănătății creierului.
Specialiștii subliniază că alegerile alimentare influențează puternic sănătatea cognitivă și sugerează adoptarea unei diete cât mai sănătoase, adaptată posibilităților fiecărei persoane. Aceste alegeri contribuie la menținerea sănătății generale odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, perioada vârstei mijlocii este considerată un moment important pentru a adopta măsuri preventive, deoarece acestea pot influența sănătatea creierului în anii următori.
Reducerea consumului de alimente ultraprocesate
Consumul ocazional de alimente ultraprocesate nu este neapărat dăunător, însă acestea ar trebui limitate cât mai mult posibil. Specialiștii recomandă concentrarea pe alimente bogate în nutrienți și reducerea celor cu niveluri ridicate de zaharuri, grăsimi saturate și sare. De asemenea, este benefic să se pregătească mesele acasă, folosind ingrediente proaspete, pentru a diminua aportul de produse ultraprocesate.
Medici din întreaga lume încurajează adoptarea unui stil de viață sănătos, dincolo de simpla alimentație, pentru a preveni declinul cognitiv și bolile asociate acestuia, cum ar fi bolile cardiovasculare, sindromul metabolic și obezitatea. Se estimează că până la 40% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate semnificativ dacă ar fi eliminați factorii de risc asociați cu stilul de viață și alimentația.
Verificarea listei de ingrediente poate fi un pas simplu pentru identificarea produselor nesănătoase, mai ales a celor care conțin substanțe rareori utilizate în gătit, cum ar fi proteinele hidrolizate, uleiurile hidrogenate sau siropul de porumb cu fructoză ridicată. De asemenea, se recomandă evitarea produselor ce conțin aditivi artificiali și păstrarea preferinței pentru alimente cât mai naturale și minim procesate.
