Vă povesteam în numărul nostru trecut ca tuberculoza poate fi vindecata intr-un timp mult mai scurt! Conform The Telegraph, un nou studiu demonstreaza ca un tratament de 9 luni pentru una dintre cele mai grave forme the tuberculoza este la fel de efficient ca si tratamentul standard, de 24 de luni.
Recent, rezulatatele primului studiu randomizat care compara tratamentul lung (20-24 de luni) cu cel scurt (9-11 luni), arata ca tratamentul mai scurt este la fel de efficient ca si cel lung.
Din echipă face parte și o argeșeancă!
Echipa de cercetatori de la Liverpool School of Tropical Medicine, din care face parte si o romanca, argeșeancă de a noastră, urmeaza sa publice o lucrare in care compara costurile celor doua tratamente.
Laura Roșu este numele argeșencei noastre. Absolventa a facultății din Liverpool, tânăra a reușit să și construiască o carieră de succes în Anglia. Am stat și noi de vorbă cu ea pentru a afla mai multe detalii despre acest subiect!
– Cum rezumi implicare ta în combaterea acestei boli?
Eu lucrez ca economist in sanatate pentru un studiu clinic care testeaza diferite tratamente mai scurte si posibil mai eficiente pentru tratarea tuberculozei multidrog rezistente. Treaba mea este sa compar aceste tratamente din punct de vedere economic, pentru ca e important ca tratamentul sa fie cost-eficient. Exista buget si resurse limitate, nu ne putem permite un tratament mult prea scump si cu o eficacitate indoielnica sau nedemonstrata.
De asemnea, petrec destul de mult timp incercand sa aflu cum ii afecteaza boala pe bolnavi, atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere social. Desi tuberculoza se trateaza in mod gratuit in cele mai multe tari, pacientii sunt nevoiti sa plateasca drumul zilnic pana la unitatea medicala, medicamentele care nu sunt intotdeuna prescrise, dar si mai important, multi pacienti isi pierd locul de munca si implicit venitul, iar acest lucru afecteaza intreaga familie.
– Cât de dificil a fost sa ajungi in aceasta funcție?
Eu consider ca nu mi-a fost foarte dificil. De mare ajutor mi-a fost master-ul pe care l-am facut in domeniu. Acolo am invatat foarte multe lucruri pe care inca le aplic zi de zi. E adevarat, am invatat si multe lucruri singura, la locul de munca cum s-ar spune.
– Cum arată o zi din viața ta?
Nicio zi nu este la fel pentru mine. De cele mai multe ori ajung dimineata la birou si incerc sa rezolv problemele care au aparut intre timp- asta pentru ca tarile in care lucrez sunt pe diferite fusuri orare si probleme se ivesc tot timpul. Dupa aceea verific calitatea datelor colectate si particip la diferite intalniri pe Skype de cele mai multe ori. Asta cand nu sunt plecata.
– Cât de des ai fost nevoită sa călătorești și unde ?
Calatoresc destul de des pentru a instrui personalul sau pentru a rezolva anumite probleme pe care nu le pot rezolva intr-o intalnire pe Skype. Plus ca mi se pare important sa vizitez fiecare site la o anumita perioada de timp, sa vada ca nu sunt doar o voce pe care o aud din cand in cand pe Skype. Oamenilor le place sa te vada in persoana, sa discute, sa-ti povesteasca.
Colectam date de la anumite spitale din Etiopia, Uganda, India si Moldova- deci acestea sunt tarile pe care le tot vizitez.
⁃ Nu ți a fost frica de boala?
Am avut momente cand mi-a fost, mai ales la inceput, cand am inceput sa calatoresc, sa vizitez saloanele pacientilor, camera de garda. Cum imi era un pic mai rau ma gandeam ca gata, am tuberculoza. Dar cu trecerea timpului am invatat sa iau masurile de protectie necesare si acum nu ma mai tem.
⁃ Ce amintiri te au marcat din călătoriile tale? Unde ți a placut cel mai mult, unde cel mai puțin?
Se intampla diverse lucruri in tarile pe care le vizitez. In general sunt numai lucruri frumoase, oamenii sunt foarte primitori si incearca sa-ti faca vizita cat mai placuta. Toate tarile sunt diferite, invat ceva nou din cultura lor de fiecare data, nu as putea spune ca nu-mi place intr-un anumit loc.
Bine, au fost si cateva intamplari mai putin placute, dar care acum ma amuza cand ma gandesc. De exemplu, cei de la hotel din Etiopia au uitat sa trimita soferul sa ma ia de la aeroport si m-am trezit singura, in miezul noptii, nestiind ce sa fac. Taxi nu puteam lua pentru ca nu sunt prea sigure. Aaa, si cei de la hotel nici nu raspundeau la telefon. Mi-a fost putin teama.
– Ce mesaj aveți pentru tinerii argeșenii care vor sa reușească in același domeniu?
Probabil cel mai important lucru este sa urmeze o facultate, un master, un doctorat in domeniu. Economia in sanatate este un domeniu in crestere, unde se cauta specialisti in mod constant. Deci este nevoie doar de curaj pentru a urma cursurile specifice, iar dupa aceea lucrurile vor decurge de la sine.
⁃ De unde a pornit pasiunea pentru acest domeniu? De ce ai ales sa te implici in asta?
Intotdeauna mi-a placut medicina, dar am considerat ca nu e un domeniu potrivit pentru mine, nu as fi putut opera de exemplu. Asa ca m-am axat pe economie pana in facultate, cand am descoperit ca exista un domeniu care combina fix cele doua lucruri de care eu sunt pasionata, economia si medicina. Asa am ajuns sa studiez economia in sanatate.
M-am implicat pentru ca am inteles cat de important este ca deciziile de a aproba sau nu un tratament nou, un medicament nou, un aparat nou, sa fie analizate si din punct de vedere economic. Cum am zis si mai sus, resursele sunt limitate si noi trebuie sa facem in asa fel incat sa obtinem rezultate sociale maxime, adica sa insanatosim/tratam cat mai multi oameni cu resursele acestea limitate pe care le avem. Cum se iau astfel de decizii, cum se recomanda un tratament, un medicament, in defavoarea altuia, tinand cont atat de eficienta cat si de cost? Asta am vrut sa invat si sa aplic.
⁃ Care sunt cauzele tuberculozei?
Infectia cu un tip de bacterie, numita Mycobacterium tuberculosis.
⁃ Cum am putea sa ne ferim de îmbolnăvire?
Pot spune cum am invatat sa ma feresc eu, de la diversi medici cu care lucrez. In primul rand, evit sa intru in contact cu pacienti inca baciliferi fara a purta masca de protectie. Cand spun masca, ma refer la masca cu respirator, nu cea chirurgicala, aceea nu ne protejeaza. De asemenea, evit sa stau in aceeasi incapere cu un pacient fara a avea un geam deschis, care sa faciliteze aeriserea camerei. Si nu in ultimul rand, ma spal si dezinfectez pe maini dupa vizita la spital, dar acest lucru ar trebui facut oricum dupa orice vizita la spital.
⁃ Cum depistați tbc ul?
Din nefericire, depistarea tuberculozei e destul de dificila si dureaza timp. Nu exista o analiza pe care sa o faci si in functie de rezultat sa stii 100% daca ai sau nu tuberculoza. De obicei sunt mai multe teste care se fac si in functie de rezultatul lor se pune un diagnostic. Cele mai comune metode sunt cultura sau microscopia sputei si GeneXpert, un aparat relativ nou care se dovedeste a fi foarte eficient.
⁃ Cât sta, in medie, un bolnav de tbc in spital?
Depinde de recomandarile din fiecare tara. Pot spune ca in medie, un pacient cu tuberculoza multidrog rezistenta sta spitalizat cam 8 saptamani, o perioada foarte lunga din punctul meu de vedere.
⁃ Cu ce alte boli se asociază TBC?
In general, TBC-ul este mai frecvent la persoanele care au sistemul imunitar slabit, compromis, cum ar fi persoanele cu SIDA.
⁃ Ce-l determină pe un pacient să renunţe la tratament, care este unul de destul de lungă durată?
Cum ai spus si tu, tratamentul este de lunga durata si deci dificil de urmat, iar asta cred ca e unul dintre principalele motive pentru care pacientii renunta dupa un anumit timp. Tratamentul anti-tuberculoza se face prin directa observare, adica pacientul trebuie sa se prezinte in fiecare zi la unitatea medicala pentru a-si lua medicamentele in fata personalului medical. Sa faci asta timp de 6 luni pentru tuberculoza simpla si pana la 24 de luni pentru tuberculoza multi-drog rezistenta este destul de complicat. Plus ca tratamentul nu este usor de urmat, pot aparea efecte adverse destul de severe, care ii pot face sa renunte.
Conditiile sociale ale pacientului conteaza si ele destul de mult. Pacientii de tuberculoza sunt de cele mai multe ori intr-o situatie dificila din punct de vedere financiar si considera ca pot renunta dupa cateva luni de tratament, pentru ca se simt bine, simt ca-si pot relua activitatile uzuale. Mai este si stigma asociata pacientilor cu tuberculoza care ii poate impiedica sa obtina un loc de munca. Angajatorul de cele mai multe ori nu stie cum se transmite boala, nu intelege ca desi sub tratamentul, pacientul nu-i poate imbolnavi si pe ceilalti si ii este mai usor sa refuze angajarea. Stigma este o problema destul de des intalnita si complet nejustificata din punctul meu de vedere pentru ca dupa conversia culturii sputei bolnavii de tuberculoza nu mai sunt baciliferi, adica nu mai pot transmite boala, iar aceasta conversie are loc in general cam la 8 saptamani dupa inceperea tratamentului.
⁃ La polul opus, când pacientul s-a lăsat de tratament ce se întâmplă?
In momentul in care pacientul a inceput un tratament si nu l-a urmat pana la capat, pot aparea forme mai grave ale tuberculozei. Bacilul nu este distrus, ci sufera diverse mutatii care il pot face rezistent la tratamentul inceput dar neterminat. Si simptomele nu vor intarzia sa apara. Numai ca de data aceasta pacientul nu va mai urma un tratament de 6 luni, ci unul de pana la 24 de luni, cu mai multe antibiotic si mai greu de tolerat. Iar daca simptomele sunt ignorate si boala netratata, tuberculoza se poate extinde si in alte parti ale corpului (tuberculoza extrapulmonara) si poate surveni decesul.
Laura noi îți multumim că ai acceptat să răspunzi la întrebările noastre.
Eu vă multumesc! ( zâmbește)
About The Author
