România trece în această noapte, din 25 spre 26 octombrie, la ora de iarnă, moment în care ceasurile se dau înapoi cu o oră – ora 4:00 devine ora 3:00. În mod tradițional, această schimbare marchează începutul perioadei în care zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi.
Deși mulți oameni se bucură că pot dormi o oră în plus, medicii avertizează că organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta la noul ritm.
⸻
O schimbare mică, cu efecte reale
Trecerea la ora de iarnă pare, la prima vedere, o formalitate. În realitate, ea modifică ritmul circadian – acel „ceas biologic” intern care reglează somnul, starea de spirit, concentrarea și nivelul de energie.
„Chiar dacă pare un câștig de o oră, organismul percepe schimbarea ca pe o perturbare. Somnul poate deveni fragmentat, iar senzația de oboseală apare mai des în primele zile”, explică medicii specializați în somnologie.
Potrivit studiilor, unii oameni resimt și o ușoară scădere a tonusului psihic, mai ales din cauza diminuării luminii naturale după ora 17:00. Acesta este și motivul pentru care, în sezonul rece, crește frecvența cazurilor de depresie sezonieră.
⸻
Ce se întâmplă în corpul nostru
Specialiștii atrag atenția că adaptarea completă la noul program durează între două și șapte zile, în funcție de vârstă și stilul de viață. Copiii, persoanele vârstnice și cei care au deja probleme de somn sunt mai sensibili la această tranziție.
În primele zile pot apărea simptome precum:
• oboseală neobișnuită dimineața,
• dificultăți de concentrare,
• iritabilitate,
• scăderea randamentului la locul de muncă.
De asemenea, schimbarea bruscă a orei poate influența și siguranța rutieră. Statisticile arată o creștere temporară a accidentelor în primele zile după modificarea orei, din cauza oboselii și a vizibilității reduse la orele de vârf.
⸻
Cum putem trece mai ușor peste schimbare
Medicii recomandă o adaptare treptată, nu bruscă. Ideal ar fi ca în zilele de dinainte să ne culcăm cu 15-20 de minute mai devreme și să petrecem cât mai mult timp în lumină naturală dimineața.
Totodată, se recomandă:
• evitarea cafelei sau a energizantelor după ora 16:00,
• menținerea unui program fix de somn și trezire,
• limitarea timpului petrecut pe telefon sau laptop înainte de culcare,
• o alimentație ușoară seara, fără mese grele.
Un alt sfat important este să profităm de ora câștigată pentru odihnă reală, nu pentru activități suplimentare.
⸻
Dezbaterea europeană continuă
În ultimii ani, tot mai multe state europene au cerut renunțarea definitivă la schimbarea orei, argumentând că impactul asupra economiei este minim, în timp ce efectele asupra sănătății sunt semnificative. Uniunea Europeană a discutat posibilitatea ca fiecare stat să aleagă între ora de vară și cea de iarnă, însă decizia finală a fost amânată.
Până atunci, România continuă tradiția începută în 1932, iar în această noapte ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
⸻
Deși aparent banală, schimbarea orei ne afectează mai mult decât credem. Corpul are nevoie de câteva zile pentru a-și recalibra ritmul, iar atitudinea contează: cu puțină grijă, hidratare, somn suficient și lumină naturală dimineața, adaptarea se face ușor.
Așadar, în această noapte câștigăm o oră în plus – dar și ocazia de a ne acorda un moment de respiro, într-un ritm tot mai alert al vieții moderne.
About The Author
