Într-o perioadă în care multe industrii se luptă să readucă angajații la birou, o nouă generație de români scrie o poveste diferită: mii de tineri aleg să muncească remote, din cafenele, din alte țări sau chiar din vârf de munte. Fără șefi stricți, fără program de 9-17. Doar cu un laptop, Wi-Fi și un set de competențe cerute la nivel global.
De la Cluj la Bali, via Upwork și TikTok
Cristina are 27 de ani, este copywriter și lucrează pentru clienți din SUA, Canada și Germania. Locuiește în Cluj, dar ultima lună a petrecut-o în Bali, de unde și-a făcut taskurile zilnice în pantaloni scurți, cu o nucă de cocos pe masă. În paralel, are un cont TikTok unde vorbește despre freelancing și deja câștigă bani și din content.
„Am vrut libertate. Nu voiam să aștept weekendul ca să trăiesc. Acum, pot lucra trei ore pe zi și câștig cât făceam în șapte ore la birou,” spune ea.
Jobul viitorului: nu ai șef, dar ai deadline-uri. Nu ai birou, dar ai obiective.
Platformele globale precum Upwork, Fiverr, Toptal sau chiar rețele de joburi remote ca We Work Remotely sau FlexJobs au devenit terenul de joacă al generației Z. Cei care știu programare, design, marketing digital sau video editing pot începe de la zero, cu un portofoliu minimal, și ajung în câteva luni să încaseze 3.000–5.000 de euro pe lună.
De ce preferă tinerii acest stil de viață?
• Controlul propriului timp
• Fără navetă, fără pauze „forțate”
• Posibilitatea de a călători și lucra de oriunde
• Mai puțin stres și mai mult echilibru între viața personală și profesională
Ce înseamnă asta pentru România?
În ultimii trei ani, peste 100.000 de români s-au înregistrat pe platforme internaționale de freelancing. Mulți lucrează legal, plătesc taxe, dar nu mai sunt angajați clasici. Statul român înregistrează o creștere a PFA-urilor și microîntreprinderilor, dar o scădere lentă a interesului pentru joburi cu normă întreagă.
Orașe precum Iași, Timișoara sau Brașov atrag tot mai mulți „nomazi digitali”, inclusiv străini care vin să trăiască aici datorită costurilor mici și internetului rapid.
Și totuși, nu e totul roz…
Stilul de viață remote vine cu riscuri: lipsa stabilității, lipsa concediilor plătite sau a unui sistem de pensie solid. Mulți freelanceri ajung să muncească mai mult decât într-un job obișnuit, iar presiunea de a fi mereu activi online devine reală.
Tinerii români schimbă regulile jocului pe piața muncii. Nu mai visează doar la „un job stabil”, ci la un stil de viață care le oferă libertate, autonomie și sens. Dacă statul și companiile nu se adaptează rapid, riscă să rămână în urma unei generații care nu mai acceptă compromisurile vechii lumi corporatiste.
About The Author
