Inflația alimentară mușcă adânc din bugetele familiilor. Prețul pâinii, al laptelui, al legumelor sau al cărnii a crescut simțitor în ultimele luni, iar impactul se vede deja în coșul de cumpărături zilnic. Pe fondul crizelor succesive – pandemie, război în Ucraina, schimbări climatice și blocaje în lanțurile de aprovizionare – hrana a devenit mai scumpă. Iar pentru o parte din populație, chiar greu accesibilă.
Pâinea, laptele, ouăle – mai scumpe de la o lună la alta
Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile la alimente au crescut cu peste 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu vârfuri chiar mai mari pentru produse de bază: pâinea s-a scumpit cu 12%, laptele cu 14%, iar ouăle cu aproape 20%.
Românii spun că, de la o lună la alta, aceleași cumpărături costă cu zeci de lei mai mult.
femeie, 62 ani:„Merg la piață cu 100 de lei și vin acasă cu două plase. Înainte luam carne, legume, ceva fructe. Acum aleg doar ce e strict necesar.”
bărbat, 35 ani, tată a doi copii: „La noi în familie, bugetul pentru mâncare a crescut, dar porțiile au scăzut. Mai rar carne, mai mult cartofi sau paste. Copiii întreabă de ce nu mai luăm dulciuri ca înainte.”
Factori multipli, soluții puține
Scumpirile au mai multe cauze: prețuri mari la combustibili, secetă prelungită în zone agricole cheie, creșteri la energie și îngrășăminte. Deși inflația generală a încetinit, cea alimentară rămâne persistentă.
Guvernul a anunțat prelungirea schemei de plafonare a adaosurilor comerciale pentru alimentele de bază, dar măsura are efecte limitate și nu acoperă întreaga gamă de produse necesare traiului zilnic.
O problemă socială, nu doar economică
Organizațiile care oferă sprijin social semnalează o creștere a cererilor pentru pachete alimentare, în special din partea pensionarilor și a familiilor cu venituri mici.
reprezentant ONG: „Vedem oameni care nu cereau ajutor până acum. Sunt pensionari cu 1.500 de lei pe lună care trebuie să aleagă între medicamente și mâncare.”
România rurală, și mai vulnerabilă
În zonele rurale, unde veniturile sunt deja sub media națională, scumpirile lovesc și mai dur. O parte dintre gospodării trăiesc din autoconsum, dar chiar și așa, prețul sămânței, motorinei sau al furajelor a crescut, făcând agricultura de subzistență mai puțin rentabilă.
Concluzie: o realitate care cere reacție urgentă
Criza alimentară nu este o problemă îndepărtată, ci una prezentă, zilnică, la raft și în farfurie. Dacă autoritățile nu identifică rapid soluții sustenabile, riscul de excluziune alimentară va crește. Iar hrana – cel mai de bază drept al omului – va deveni, pentru unii, un lux.
