Inteligența artificială (AI) a intrat deja în redacții, în fluxurile de știri și chiar în modul în care sunt construite emisiunile de televiziune. De la algoritmi care scriu știri simple în câteva secunde, până la asistenți care sugerează titluri, IA promite eficiență. Dar în același timp ridică întrebări serioase despre viitorul meseriei de jurnalist, despre credibilitate și despre locul emoției și empatiei într-o profesie dominată, în esență, de oameni.
Jurnalismul automatizat – prezentul care părea viitor
De ani buni, marile agenții internaționale, precum Associated Press, Bloomberg sau Reuters, folosesc sisteme automate pentru generarea de știri standardizate – mai ales în domenii precum economie, bursă sau sport. Algoritmii analizează date, le pun într-un format predeterminat și generează materiale clare și rapide. Un avantaj uriaș, spun susținătorii tehnologiei, care permite redactorilor umani să se concentreze pe conținut analitic, investigații și materiale de profunzime.
Dar pentru tinerii jurnaliști care debutează cu astfel de știri “simple”, AI-ul devine un concurent real. Dacă aceste materiale nu mai sunt realizate de oameni, de unde începe formarea profesională?
Ce poate și ce nu poate face AI-ul
Inteligența artificială excelează la analizat volume mari de informații și la redactarea de conținut bazat pe date. Nu obosește, nu are pauze și nu cere salariu. Însă nu poate merge pe teren, nu poate simți atmosfera unei anchete sau ezitarea din vocea unui intervievat. Nu înțelege nuanțe culturale, tonuri ironice sau dedesubturile unei declarații politice.
„Un program poate scrie o știre în 3 secunde. Dar poate înțelege ce înseamnă acel subiect pentru o comunitate?” se întreabă, retoric, Radu Andrei, redactor cu 15 ani de presă.
Etică și responsabilitate
Un alt punct sensibil este asumarea. Cine răspunde dacă o știre generată automat este falsă sau denaturată? Cine își asumă un titlu care instigă sau o interpretare tendențioasă? Într-o perioadă în care fake-news-ul circulă cu viteză și încrederea în presă scade, jurnalismul automatizat poate deveni o sabie cu două tăișuri.
AI-ul poate fi un sprijin valoros – un instrument rapid și eficient. Dar nu poate fi un înlocuitor pentru ceea ce definește jurnalismul: curajul, empatia, simțul critic, conștiința civică și… prezența umană. Meseria de jurnalist va supraviețui tehnologiei – atâta vreme cât oamenii vor continua să spună povești care contează.
